Ghid Social Media

Ghidul social media al Asociației Române de Analiză Tranzacțională pentru utilizarea optimă a social media în practica profesională de Analiză Tranzacțională

Versiunea iunie 2023-2024 / în lucru

Introducere

Legile naționale

Membrii ARAT respectă cerințele legale din România. Obligațiile profesioniștilor în ceea ce privește practica se aplică atât în online, cât și în offline.

Acest ghid oferă asistență, orientare și informare membrilor ARAT în ceea ce privește interacțiunea lor cu social media. Aceste prevederi sunt bazate pe Statutul asociației, dar și pe codurile etice și deontologice ale ARAT și EATA. Propunerile din acest ghid constituie recomandări specifice despre conduită și comportamentul profesionist și responsabil al membrilor ARAT pe rețelele de socializare.

Ghidul este revizuit anual sau ori de câte ori intervine o modificare legislativă ce nu suportă amânare.

Social media este un mijloc de comunicare pentru uz personal și profesional.

Social media presupune beneficii și riscuri specifice pentru organizațiile, firmele și profesioniștii care folosesc aceste mijloace de comunicare. 

Din acestea decurg diverse responsabilități etice și deontologice ale utilizatorilor.

Cum se aplică fiecare dintre prevederile codului etic ARAT în cadrul social media?

Recomandări

NATURA REȚELELOR DE SOCIALIZARE

Aspectul instrumental: 

În calitate de utilizatori social media, este important ca membrii ARAT să fie conștienți că rețelele de socializare pot să constituie un instrument valoros de promovare a educației pentru sănătate psihică și relațională pentru publicul utilizator, promovare de informații și servicii în diferite domenii profesionale și contact interdisciplinar. Nu în ultimul rând, rețelele sociale sunt medii de socializare și marketing.

Aspectul public: 

Prin natura lor, rețelele de socializare sunt medii publice, în ciuda faptului că utilizatorii au opțiuni să facă postări care vor fi arătate unui număr redus și specific de urmăritori. Calitatea de „privat” și cea de „confidențial” a postărilor și comentariilor nu sunt garantate, deoarece oricine poate să dea mai departe conținuturile pe care le întâlnește, inclusiv să le scoată din mediile „private” în care au fost plasate, cum ar fi grupurile de discuții, de clienți, colegi, sau de co-vârstnici.  

Aspectul psihologic:

Atunci când scriem sau vorbim pe social media, ne adresăm inevitabil unui public general și unor indivizi în particular, fără a avea vreun control asupra modului în care aceștia preiau și înțeleg cele comunicate, nici scopurile sau modurile în care se vor folosi de informațiile pe care le furnizăm. De aceea este important să conștientizăm că este posibil să primim reacții și răspunsuri neașteptate, replici pricinuite de proiecții și transferuri psihologice, care ne pot stimula și invita la rândul nostru în jocuri psihologice. Conștientizarea acestor aspecte este ceva ce ne putem prilejui unii altora într-un mod colegial, atunci când ne urmărim reciproc prezentările publice și suntem dispuși la a ne sprijini unii pe alții prin feedback critic constructiv și a primi sprijin în legătură cu acestea. 

Aspectul filosofic:

Fiecare dintre noi este martorul unor părți ale adevărului, pe care poate vom simți nevoia să le plasăm în spațiul public din motive care ne sunt mai mult sau mai puțin clare și conștiente. În calitate de „martori ai adevărului”, rolul nostru nu este să educăm mulțimea (acest țel este utopic), ci să ne poziționăm în spiritul gândirii critice colaborative și bazate pe evidențe (ceea ce în AT se numește tranzacționare Adult – Adult) indiferent cum răspund sau se manifestă ceilalți. Menținerea în Adult și comunicarea cu Adultul celuilalt constituie poziția fundamentală a analistului tranzacțional în raport cu indivizii și mulțimile, care poate să faciliteze conștientizarea și întreruperea unui joc, individuarea, autonomia și reducerea fenomenelor tip gândire de grup sau contagiune emoțională.

PROBLEME DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGICE PE REȚELELE DE SOCIALIZARE

Problema confidențialității:

Informațiile confidențiale referitoare la clienți ar trebui să nu fie prezente sub nicio formă nici pe rețelele de socializare, nici în grupurile cu caracter privat, iar orice mențiuni referitoare la cazuistică să fie formulate cu un  grad suficient de modificare sau generalizare astfel încât să nu permită identificarea clienților. Cu toate acestea, unii clienți se pot identifica cu ceea ce profesioniștii AT scriu pe social media și pot avea impresia că este despre ei, chestiune care ar trebui discutată încă din faza de contractare a serviciilor. Exemplu: le putem spune  clienților că suntem activi pe social media și că există riscul să se identifice cu anumite relatări sau texte, și să le precizăm  că nu sunt despre ei, ci că reprezintă o bucată de teorie cu exemple din experiențele profesionale multiple ale terapeutului și că terapeutul nu va comunica niciodată cu clienții prin intermediul acestor postări. De asemenea, putem agrea că dacă se regăsesc în vreo postare, să adreseze acest lucru la terapie. 

În eventualitatea publicării unor părți din lucrările de evaluare, sub formă de articole, care pot conține informații despre cazuistică, solicităm întotdeauna acordul scris al persoanelor cu care am lucrat, protejăm identitatea acestora în formularea textelor în lucrări și postări publice și le menționăm explicit dreptul de a refuza ca lucrarea să fie publicată, atâta timp cât exemplele folosite sunt bazate pe cazul lor.

Problema contactului cu viața privată:

Când clienții și profesioniștii care lucrează cu aceștia dețin profile publice pe rețelele de socializare, se pot identifica unii pe alții, precum și cercurile de familie, prieteni și cunoscuți ai acestora. Este necesar să luăm în calcul implicațiile și riscurile care decurg din accesul reciproc (chiar și parțial) la viața privată a clienților și profesioniștilor, deoarece aceste informații pot avea efecte asupra actului profesional și asupra vieții private a celor implicați.

Profesionistul AT se expune, prin furnizarea datelor de contact, la a fi hărțuit, spamat, etc. Fiecare profesionist va avea nevoie să dezvolte un mod propriu de a gestiona comunicarea publică în așa fel încât să se protejeze.

Problema granițelor:

Profesioniștii trebuie să ia în considerare utilitatea evitării contactului cu clienții actuali sau cu foștii clienți pe rețelele de socializare, având în vedere riscul estompării granițelor din cadrul relației profesionale.

De asemenea, este util ca profesioniștii să includă în contracte sau în formularele lor de exprimare a consimțământului informat, detalii cu privire la participarea părților în interacțiuni pe rețelele de socializare, tematizând problemele potențiale ce decurg din asta și stabilind acorduri explicite cu clienții referitoare la acest aspect.

Problema identității

Creatorii de conținut pe social media, fie persoane fizice autorizate, fie reprezentanți ai unor asociații sau firme oferind servicii de Analiză Tranzacțională, vor fi atente și conștiente de  chestiunea reprezentativității: atunci când publicăm în nume propriu, ne reprezentăm pe noi înșine; atunci când publicăm în numele unei organizații, reprezentăm organizația respectivă și este important să fim autorizați de aceasta pentru publicarea materialului respectiv. Alte entități pot să încerce a profita de capitalul de imagine al unui utilizator de rețea social media sau de contul acestuia, care poate să fie atacat sau piratat. Utilizatorii sunt sfătuiți să ia toate măsurile de siguranță pentru a evita aceste riscuri, inclusiv înregistrarea mărcii proprii, precum și să anunțe și să denunțe conturile false sau care profită necuvenit de identitatea sa ori de marca sa înregistrată.

PROBLEME DE EDUCAȚIE, FORMARE ȘI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ PE REȚELELE DE SOCIALIZARE

Problema calității informației:

Cu toate că rețelele de socializare oferă oportunități semnificative de cercetare și investigație, informația disponibilă pe acestea poate să fie greșită, îndoielnică sau de calitate inferioară, fără ca acest lucru să fie evident. 

De asemenea, informația de pe rețelele de socializare poate induce în eroare.

Există riscul utilizării informației de pe rețelele de socializare în moduri sau scopuri neetice sau cu consecințe dăunătoare, voluntare sau involuntare.

Profesioniștii care folosesc rețelele de socializare trebuie să examineze potențialul impact al postărilor proprii și să mențină o acuratețe a informațiilor pe care le furnizează despre propria practică profesională, despre domeniul lor profesional, despre colegi, despre formarea profesională și despre orice alte teme la care fac referire atunci când postează.

Problema protecției:

Formatorii și supervizorii ar trebui să conștientizeze importanța includerii în programele de formare profesională a aspectelor ce țin de etică și deontologie, inclusiv chestiunile specifice care țin de interacțiunea pe rețelele de socializare, discutând specificul rolului profesional și responsabilitățile pe care le are și respectiv nu le are cineva în rolul respectiv.

Problema promovării echitabile:

Asociația Română de Analiză Tranzacțională nu promovează evenimentele cu profit ale terților, deoarece nu poate garanta promovarea echitabilă a acestora. Există riscul circumstanțial ca, prin promovarea cuiva, să fie pus în umbră altcineva sau ca ARAT să fie copleșit de astfel de sarcini de promovare odată cu creșterea numărului de solicitări. Apare și o ambiguitate în ce privește rolul promovării atunci când evenimentul promovat de ARAT este afacerea profitabilă a unui terț. Pentru a separa clar promovarea teoriei, valorilor și metodelor AT de promovarea business-urilor private care se folosesc de AT în scopuri comerciale, ARAT și-a asumat să promoveze propriile evenimente de formare și cursurile de Analiză Tranzacțională pe care le organizează pentru membri și publicul larg. Tot prin statut, ARAT și-a asumat să promoveze acele evenimente și cursuri desfășurate de membrii ARAT în mod gratuit și cu scop exclusiv de promovare a teoriei și practicii AT în societate sau în scopuri de cercetare și dezvoltare a domeniului. 

Referințe

Ghidul social media al EATA (2022)

APA guidelines for social media for therapists (2021)